Am descoperit paradoxul ca, daca iubesti pana cand doare, acolo nu exista durere, ci si mai multa dragoste.

 Stiu ca Dumnezeu nu-mi va da nimic din ceea ce nu pot duce. Mi-ar placea doar ca El sa nu aiba chiar atata incredere in mine.

 Incerc sa dau saracilor contra dragoste ceea ce bogatii ar cumpara contra unei sume de bani. Nu, nu as atinge un lepros pentru o mie de lire sterline, dar l-as vindeca pentru dragostea Lui Dumnezeu.

  Daca nu avem pace, e pentru ca am uitat ca apartinem unul altuia.

 Daca vrem ca un mesaj de dragoste sa fie auzit, el trebuie sa fie trimis. Pentru a tine o candela aprinsa, trebuie sa turnam ulei in ea.

 In viata asta nu putem face lucruri marete. Putem face doar lucruri marunte cu enorma dragoste.

 Este un gest regesc sa ai grija de cei cazuti.

 Este o saracie sa decizi ca un copil sa moara pentru ca tu sa traiesti asa cum vrei.

 Nu e magnitudinea gesturilor noastre, ci cantitatea de dragoste cu care le-am facut, ceea ce conteaza.

 Iisus a spus sa ne iubim unii pe altii. El nu a spus sa iubim toata lumea.

 Voicunea e o plasa a dragostei in care poti prinde suflete.

 Cuvintele de bine pot fi scurte si usor de rostit, dar ecourile lor sunt infinite.

 Haideti sa ne intampinam mereu unul pe altul cu zambete, pentru ca zambetele sunt inceputul iubirii.

 Haideti sa insistam pe strangerea de fonduri de dragoste, bunatate, intelegere, pace. Banii vor veni de la sine daca prima oara cautam Imparatia Lui Dumnezeu – restul vor fi date.

 Sa nu fim multumiti doar atunci cand dam bani la saraci. Banii nu sunt suficienti, bani pot fi primiti, dar oamenii au nevoie de inimile voastre, au nevoie sa-i iubiti. Asa ca

 Singuratatea si sentimentul ca esti nedorit sunt cea mai mare saracie.

 Dragostea incepe prin grija pe care le-o acordam celor de aproape, celor de acasa.

 Iubirea este un fruct care se coace in orice anotimp, si poate fi ajuns de mana oricui.

 Imprastie dragoste oriunde te duci. Sa nu lasi pe nimeni sa te intalneasca fara sa plece mai fericit.

 Foamea de dragoste este mult mai greu hranita decat foamea de paine.

 Miracolul nu e ca noi facem toate astea, ci faptul ca suntem fericiti facand-o.

 Succesul iubirii e actiunea de a iubi, si nu rezultatul acesteia. Fireste ca e normal ca, atunci cand iubesti pe cineva, sa doresti ce e mai bun pentru acea persoana; insa daca acest lucru se va intampla sau nu, nu determina valoarea sentimentelor tale.

 Mereu exista pericolul ca facem treaba asta doar de dragul de-a o face. Aici intervine respectul si devotarea si dragostea – ca o facem pentru Dumnezeu, pentru Hristos, si de aceea incercam sa ne facem treaba in cel mai frumos mod cu putinta.

 Trebuie sa existe un motiv pentru care oamenii bogati traiesc bine. Trebuie ca au muncit pentru asta. Ma supar doar atunci cand vad risipa. Cand vad oameni aruncand lucruri pe care noi le-am putea folosi.

 Suntem toti creioane in mana Lui Dumnezeu.

 Avem nevoie sa-L gasim pe Dumnezeu, iar El nu poate fi gasit in zgomot si neliniste. Dumnezeu este prieten cu linistea. Priviti cum natura – copacii, florile, iarba – cresc in liniste; stelele, luna si soarele, cum se misca in liniste… Avem nevoie de liniste ca sa putem atinge suflete.

 Noi credem ca ceea ce facem noi e doar o picatura in ocean. Dar oceanul ar fi mai mic fara acest strop.

 Nu putem sti niciodata tot binele pe care il poate face un zambet.

 Noi, cei care nu vor, condusi de cei care nu stiu, facem imposibilul pentru nerecunoscatori. Am facut atat de multe, pentru atat timp, primind atat de putin in schimb, incat suntem calificati acum sa facem totul din nimic.

 Cuvintele care nu duc mai departe lumina lui Christos, ingroasa intunericul.